Miniștrii cabinetului Grindeanu au trecut de Parlament. Fără emoții, dar cu probleme

0
821

București. 4 decembrie 2017. Toți cei 26 de candidați propuși pentru funcția de ministru în Guvernul Sorin Grindeanu au fost audiați miercuri în comisiile de specialitate din Parlament și, în aceeași zi, va fi dat votul de învestitură.
Pentru a trece de votul de învestitură, cabinetul lui Sorin Grindeanu are nevoie de jumătate plus unu din numărul parlamentarilor, însă împotrivă vor vota doar cei de la PNL, USR și PMP, pentru că alături de PSD și ALDE vor vota și UDMR și minoritățile.
Audierile nu au fost lipsite de evenimente.

Nu promit niciun kilometru de autostradă
Noul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a evitat să se angajeze la un număr de kilometri de autostradă pe care ar urma să îi dea în folosință anul acesta. „Nu promit niciun kilometru de autostradă. Sunt loturile avansate, le cunoaşteţi, şi Sebeş – Turda şi Lugoj – Deva sunt loturi avansate şi lucrăm”, a afirmat Răzvan Cuc.

„Una dintre problemele majore din domeniul Transporturilor este lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate. Avem, la ora actuală, mai puţin de 700 km de autostradă şi mai puţin de 150 km de autostradă în construcţie. Transportul feroviar este şi el într-o degradare accentuată. În cazul transportului maritim şi transportului fluvial, acestea au rămas încă exploatate sub posibilităţi”, a mai spus noul ministru al Transporturilor.

Presa dată afară
La audierile de la comisia de apărare pentru miniștrii de Interne și Apărare, presa nu a avut acces, deși noii miniștri nu au depus jurământul, deci nu aveau acces nici la informații clasificate, deci nici nu se discutau probleme ce ineau de siguranța națională. Cu toate acestea, șefii comisiei au păstrat cutuma și au dat presa afară din sală.

Ministrul Economiei nu știe ce companii are în subordine

Noul ministru al Economiei, Alexandru Petrescu, a gafat impardonabil. Dorind să transmită că nu va închide companiile cu probleme, aflate în insolvență, pe lângă Oltchim, fostul director general al Poştei Române a declarat că vrea să restructureze Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara, companii care nu se află în subordinea Ministerului Economiei, ci a Ministerului Energiei.

Daniel Constantin se va lupta cu gunoiul și canalizarea

Ministrul propus al Mediului, Daniel Constantin, a fost avizat, miercuri, favorabil în cadrul audierilor din Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților și Comisia pentru mediu din Senat, cu 17 voturi pentru, 7 împotrivă și nicio abținere.

Pe durata audierilor din comisiile de specialitate, Constantin a susținut faptul că România se află în opt proceduri de infringement, care trebuie rezolvate cât mai repede, în timp ce pentru anul 2017 sunt de așteptat alte asemenea proceduri.

“Un domeniu care, din păcate, a creat foarte multe probleme în ultimii ani și am ajuns la un moment în care toate aceste teme trebuie rezolvate. Voi începe pragmatic cu problemele cele mai mari, și anume procedurile de infringement pe care Comisia Europeană le-a declanșat față de România. Vorbim despre 8 proceduri, dintre care 3 pentru zona deșeurilor, una pentru industria mare, 3 pentru biodiversitate (situri contaminate etc.) și una pe calitatea aerului. Aceste proceduri de infringement sunt în diverse faze la nivelul Comisiei Europene. Mai avem câteva proceduri care ar urma să fie declanșate și care au diverse termene limită… Abia acum, de la 1 ianuarie 2017, va intra în vigoare taxa de gunoiul depozitat la groapă, în valoare de 80 de lei pe tonă. Colectarea selectivă și depozitarea deșeurilor sunt alte probleme ale României. La colectare selectivă suntem codașii Europei, cu 4,5% grad de reciclare la nivel național. Ținta este de 50%, până în 2020. Sunt alte țări care nu sunt mai avansate decât România, cum este Bulgaria, care a ajuns la 30% grad de reciclare a deșeurilor. În momentul de față, mai avem încă o problemă, cea a ambalajelor. Cred că e o problemă care trebuie tratată cu seriozitate încă de săptămâna viitoare’, a explicat Constantin, potrivit Agerpres.
Pe de altă parte, Daniel Constantin a menționat că domeniul deșeurilor (colectare selectivă și depozitare deșeuri) este unul în care România are cea mare problemă pe domeniul mediului. Acesta a precizat, totodată, că unul dintre scopurile mandatului său este “transparentizarea activității la Ministerului Mediului și la instituțiile subordonate, ca Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu și Administrația Fondului pentru Mediu”, deoarece “sunt instituții care lucrează direct cu agenții economici”.

Șerban Valeca: Buget mai mare și facilități pentru cercertare și inovare
Șerban Valeca a spus că, anual, se va încerca mărirea bugetului alocat Cercetării. “Ca primă măsură vom încerca anual să mărim bugetul Cercetării cu aproximativ 30%, acest lucru reflectându-se atât în măririle de salarii, cât și în programele de investiții și programele de cercetare. Dorim să creștem programul de eliminare a impozitelor pentru toate tipurile de programe de cercetare și pentru lucrătorii în cercetare efectiv pe proiecte, adică și pentru cadrele medii care lucrează în laboratoare și care participă efectiv la experimente și la lucrările de laborator în centrele de cercetări din România”, a explicat el.
Potrivit acestuia, Ministerul Cercetării și Inovării va susține în continuare proiectele Danubius și ELI-NP.

“În privința programului de vizibilitate și cooperare internațională vom susține cele două proiecte începute — Danubius și ELI-NP — laserul de mare putere de la Măgurele și vom introduce un proiect nou în parteneriat internațional atât cu UE, cât și cu Agenția de la Viena și SUA privind dezvoltarea de tehnologii privind reactoarele de generație IV. Vom crea niște baze de date cu rezultatele cercetărilor astfel încât mediul economic să știe care sunt rezultatele de ultimă oră ale institutelor, centrelor de cercetare. Vom crea o rețea națională și o bază de date astfel încât cercetătorii să știe unde pot face anumite experimente”, a spus cercetătorul.

El a afirmat că vor fi finanțate programele de aplicare a invențiilor în parteneriat public-privat astfel încât inventatorii români să poată să își vândă aplicația, iar mediul economic să beneficieze de rezultatele acestora, notează Agerpres.
“Vom finanța programe de aplicare a invențiilor în parteneriat public-privat, astfel încât inventatorii români să poată să își vândă aplicația, iar mediul economic să beneficieze de rezultatele invențiilor. Totodată, vom susține participarea unităților de cercetare românești la programele europene Orizont 2020, vom încerca, pe baza Parteneriatului strategic cu SUA pe care România îl are, să facem schimburi de experiență și proiecte comune de cercetare. Vom iniția în parteneriat cu MAE un program denumit ‘Diplomația prin Cercetare”, astfel încât pe web-site-urile ambasadelor României în lume o dată la trei luni să fie prezentat un proiect de mare anvergură din țara noastră și în ideea de a găsi parteneri internaționali în executarea acestor proiecte”, a susținut ministrul propus pentru portofoliul de la Cercetare.

Florin Iordache: Vor fi revăzute Codul Penal şi Codul de Procedură Penală

Ministrul propus la Justiţie, Florin Iordache, a primit aviz favorabil în Comisiile juridice reunite. El a declarat în timpul audierilor că va aduce în atenţia premierului revizuirea mai multor acte normative, iar art. 132 din Constituţie va trebui să fie respectat. “Pornind de la faptul că pentru a avea o Justiţie bună avem, în primul rând, nevoie de legi bune, voi căuta să readuc în actualitate unul dintre principiile fundamentale ale dreptului, şi anume principiul securităţi juridice, aruncat la colţ în ultimul deceniu printr-o inflaţie legislativă galopantă, prin acte normative contradictorii, incomplete şi mai ales lipsite de predictibilitate. În acest sens, voi propune prim-ministrului o revedere a principalelor acte normative, inclusiv a Codului penal şi a Codului de procedură penală, prin implicarea mediului academic, a asociaţilor profesionale şi a CSM”, a afirmat Florin Iordache .Voi propune revederea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală”, a anunţat Florin Iordache în Parlament, o astfel de abordare urmând să vizeze şi alte acte normative din cuprinsul legislaţiei privind Justiţia. .

Cu aceeaşi ocazie, Iordache le-a reproşat unora dintre predecsorii săi la MJ faptul că au ignorat articolul din Constituţie care se referă la statutul procurorilor: „Voi căuta ca art. 132 din Constituţie privind statutul procurorilor să devină operaţional”, a afirmat noul ministru. Iată ce prevede articolul la care acesta din urmă face referire:

(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Practic, discursul lui Iordache din timpul audierilor din comisia parlamentară de specialitate a fost în linie cu principalele obiective ale programului de guvernare trimis Parlamentului de actuala coaliţie.