Argeș. 2 februarie 2017. Inspectorii de muncă vor începe din luna martie o serie de controale care vor viza măsurile pe care le aplică angajatorii pentru reducerea expunerii lucrătorilor la substanțe cancerigene. Asta, în condițiile în care prevenirea bolilor profesionale este o provocare a Cadrului strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2014-2020.

înlocuirea substanțelor chimice care provoacă cele mai frecvente boli profesionale

Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în UE. Anual, în UE se înregistrează, conform estimărilor ILO, peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă și de bolile profesionale împreună, arată cei de la ITM Argeș în comunicatul transmis. În România, aproximativ 50 de mii de oameni mor anual din cauza cancerului. Se estimează că în anul 2011 s-au produs 4.233 de decese din cauza cancerului profesional. Costurile directe ale expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă în toată Europa sunt estimate la 2,4 miliarde de euro pe an. Parlamentul European solicită statelor membre să accelereze punerea în aplicare a Regulamentului REACH, în special înlocuirea substanțelor chimice care provoacă cele mai frecvente boli profesionale. Astfel, Inspecția Muncii intensifică inițiativele de prevenire și de educare care vizează creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor cu privire la normele și la procedurile de sănătate și securitate. Comisia a adoptat la începutul acestui an o comunicare în care a stabilit trei direcții de acțiune în domeniul SSM pentru următoarea perioadă. Prima este intensificarea luptei împotriva cancerului la locul de muncă prin intermediul unor propuneri legislative, însoțite de creșterea îndrumărilor și conștientizării.

Substanțele cancerigene

Există o categorie de agenți cancerigeni (1A conform CLP) care s-a dovedit că determină cancer la om: benzenul, azbestul, anhidrida arsenioasă, benzidina, trioxidul de crom, clorura de vinil, nichelul (compuși), gudronul, pulberea de lemn de esență tare etc. Există, de asemenea, agenți cancerigeni care sunt suspectați de a fi cancerigeni umani (categoria 1B conform CLP), de exemplu, fibra de sticlă, oxidul de etilenă, acrilamida, acrilonitrilul, benzopirenul, hidrazina, diazometanul, beriliul, bicromații, cadmiul (compuși), sulfatul de etil ş.a. Există și substanțe pentru care relația dintre expunerea la acestea și dezvoltarea cancerului este încă neclară (categoria 2 conform CLP). Substanțe cancerigene se folosesc în multe activități economice: agricultură, industria extractivă, coafor, laboratoare de cercetare, construcții, gaz, șantiere navale, industria petrolieră, petrochimie, tratamente ale metalelor, transporturi feroviare, imprimerii, transporturi aeriene, industria ceramică, industria textilă, industria materialelor plastice, activități care utilizează fibrele minerale și artificiale, sectorul sanitar, industria lemnului, industria de parfumuri, industria de pielărie, industria sticlei, industria cauciucului etc.

Riscurile pentru siguranța și sănătatea lucrătorilor trebuie eliminate

Legislația de securitate și sănătate în muncă stabilește o serie de dispoziții concrete specifice agenților chimici cancerigeni în H.G. nr.1093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. Substanțele și amestecurile cancerigene cărora li se aplică H.G. nr.1093/2006 sunt, în primul rând, cele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca agent cancerigen de categoriile 1A și 1B, criterii prevăzute în anexa I la Regulamentului CLP. Aceste substanțe și amestecuri cancerigene sunt comercializate și pe eticheta lor apare o pictogramă cu o siluetă umană și cuvântul Pericol. În principiu, riscurile pentru siguranța și sănătatea lucrătorilor trebuie eliminate sau reduse la minimum. Evaluarea riscurilor și măsurile de prevenire și protecție care se pun în practică trebuie să țină cont de persoanele vulnerabile existente în companie: tineri, femei gravide sau care alăptează, lucrători cu afecțiuni cronice pentru care există contraindicații medicale etc. Angajatorii trebuie să țină la zi o listă nominală a lucrătorilor implicați în activitățile pentru care rezultatele evaluării de risc evidențiază un risc pentru sănătatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supuși. Se menționează că, în general, expunerile semnificative au loc cu ocazia activităților de întreținere și reparații care se desfășoară ocazional. Prin urmare, lista nominală trebuie să cuprindă și aceste activități care pot dura o oră, o lună etc.

Măsuri de igienă și protecție personală

Angajatorul este obligat ca, pentru orice activitate în care există risc de contaminare cu agenți cancerigeni, să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că lucrătorii nu mănâncă, nu beau și nu fumează în zonele de lucru în care există riscul contaminării cu substanțe cancerigene și să le pună la dispoziție grupuri sanitare și dușuri suficiente.

Controale

Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca fiecare lucrător să primească o pregătire suficientă și adecvată, bazată pe toate cunoștințele disponibile. Dacă rezultatele evaluării pun în evidență un risc pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor, angajatorul trebuie să pună la dispoziția inspectoratului teritorial de muncă sau a autorității de sănătate publică teritoriale, la cererea acestora, o serie de informații. Acestea vor fi printre aspectele verificate de inspectorii de muncă în controalele ce vor demara în luna martie. Angajatorii vor trebui să revadă măsurile pe care le aplică pentru reducerea expunerii lucrătorilor la substanțe cancerigene.