Transfăgărășanul a împlinit 43 de ani! Povestea celui mai spectaculos drum din lume

0
251

Pitești. 20 septembrie 2017. Timp de patru ani, între 1970 şi 1974, militari şi civili s-au luptat cu natura pentru construirea a ceea ce a devenit şoseaua circulabilă, aflată la cea mai înaltă altitudine din România, 2.042 m, inaugurată oficial pe 20 septembrie 1974.
În 1968, după invadarea Cehosolovaciei, Nicolae Ceauşescu şi-a dorit realizarea unui drum strategic, care să lege Muntenia de Ardeal. Astfel, specialiştii au fost trimişi să studieze la faţa locului posibilitatea construirii unei căi de acces care să taie Munţii Mehedinţi şi pe cei ai Cernei, astfel încât, în cazul unui atac, armata să aibă mai multe variante de a ajunge în Transilvania. După câteva luni, în 1969, planurile s-au schimbat şi a apărut ideea unui drum peste Munţii Făgăraş, un drum naţional cu două benzi.
Pe 10 martie 1970, soldatul Gheorghe Epure a deschis, cu escavatorul, drumul pentru punctul de plecare al Transfăgărăşanului.

Acesta a fost momentul în care a început o lungă şi anevoioasă confruntare între om şi natură. Peste 50.000 de civili şi militari, târnăcoape, răngi, lopeţi, materiale explozive, frânghii, centuri de siguranţă şi buldozere au luat cu asalt muntele.

Pornind din sud, primul segment al Transfăgărășanului trece prin fața hidrocentralei Vidraru. Aproape de Cetatea Poenari, urcă pe serpentine și viaducte spectaculoase, trece prin trei tunele şi ajunge pe Barajul Vidraru, care leagă Munții Pleașa și Vidraru. De aici se vede zăpada care acoperă muntele, trei sferturi din an. În continuare, merge de-a lungul lacului Vidraru urmând cursul văii râului Capra până la Cabana Capra; după o altă serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei și Paltinul.
Tunelul Capra – Bâlea Lac este cel mai lung tunel rutier din România (887 m) cu o singură bandă de 6 m lăţime şi un trotuar de 1 m lăţime, este iluminat electric și ventilat natural. Galeria are o înălţime de 4,40 m.

Transfăgărăşanul trece şi prin rezervația naturală Golul Alpin și Lacul Bâlea, pe lângă lacul glaciar Bâlea, după care urmează o coborâre abruptă în serpentine, străbătând căldarea glaciară, pe o lungime de 13 km. Apoi, drumul trece prin apropierea cascadei Bâlea, o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel din România, aflată la altitudinea de aproximativ 1230 m, ajungând apoi la Cabana Bâlea Cascadă.

Tragediile celui mai spectaculos drum din lume
Pe 8 iulie 1970, când sub podul de peste pârâul Alunişului au murit caporalul Cornel Florea Munteanu, sergentul Damian Dimitrie Laza, Gheorghe Elena Ursu, soldat Vasile Pavel Negrea, soldat Ilie Sanda, fruntaş Nicolae Alexandru Turtuba, fruntaş Simion Cut. În urma unei ploi torenţiale, natura dezlănţuită a luat cu ea cele şapte vieţi.

Pe 2 august 1971, soldatul Vasile Condor ajungea cu buldozetul la Lacul Bâlea – primul buldozerist care a lucrat la cota 2.000.

Încetul cu încetul, drumul începea să înainteze, să urce spre creste, pe ambii versanţi ai munţilor. Paraşutiştii se căţărau pe stâncişi identificau locurile unde se punea apoi dinamita.

Pentru realizarea lui au fost săpaţi 41.000 metri cubi de piatră şi au fost folosite 20 t de dinamită, 3.500 t ciment, 90 t oţel beton, 4.100 m de ţeavă, 24.000 de ancore, 130 t plase sudate.

În perioada 1976 – 1980, pe Transfăgărăşanul au fost executate lucrări de modenizare.
Sursa: TVR
Sursa Video: Youtube
Canal: Mihai Georgescu

LEAVE A REPLY