Deschiderea procedurii de insolvență față de o companie presupune în primul rând că aceasta se confruntă cu o lipsă de lichiditate și este în imposibilitatea de a-și mai plăti datoriile scadente față de furnizori.
Mai este posibilă recuperarea creanțelor de la o companie dacă aceasta a intrat în procedura de insolvență ?
Răspunsul, cel puțin la nivel teoretic, este unul afirmativ, însă șansele efective de recuperare a creanței depind de o serie de factori.
Cum trebuie să procedăm și care sunt modalitățile de recuperare efectivă a creanței de la compania intrată în insolvență, vom detalia în continuare.
Formularea declarației de creanță
Odată cu deschiderea procedurii de insolvență, tribunalul va desemna un administrator judiciar care va avea rolul de a supraveghea sau, în unele cazuri, chiar de a conduce activitatea debitorului intrat în insolvență.
Administratorul judiciar are obligația de a notifica fiecărui creditor deschiderea procedurii de insolvență, notificare care va cuprinde și termenul limită de formulare a declarației de creanță.
Declarația de creanță reprezintă o cerere adresată administratorului judiciar prin care se indică suma de bani pe care debitorul intrat în insolvență trebuie să o plătească creditorului.
Declarația de creanță trebuie însoțită de înscrisurile justificative ale creanței și va fi formulată în termenul indicat în notificarea de deschidere a procedurii de insolvență.
Important de menționat este că lipsa formulării declarației de creanță în termenul prevăzut în notificare atrage decăderea creditorului din dreptul de a mai fi înscris la masa credală. Acest lucru echivalează cu ștergerea creanței avute împotriva debitorului. Mai mult, în situația în care nu se formulează declarație de creanță, creanța nu va mai putea fi recuperată de la debitor nici după ce acesta iese din insolvență și este reintrodus în circuitul economic.
Toate declarațiile de creanță vor fi analizate de administratorul judiciar și vor fi centralizate într-un tabel de creanțe.
Care sunt șansele reale de recuperare a creanței în cadrul procedurii de insolvență
Chiar dacă s-a formulat declarație de creanță și a fost admisă, acest lucru nu presupune în mod automat că acea creanță va fi acoperită în integralitate.
Admiterea declarației de creanță și înscrierea la masa credală conferă doar calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura de insolvență a debitorului, cu o vocație de a-și recupera creanța în procedură.
Așadar, simpla înscriere la masa credală nu oferă creditorului certitudinea stingerii creanței pe care o deține împotriva debitorului insolvent.
Șansele de recuperare a unei creanțe în cadrul procedurii de insolvență variază în funcție de gradul de îndatorarea a debitorului, de valoarea activelor debitorului, de intenția acestuia să-și redreseze activitatea, etc.
De asemenea, șansele de recuperare a creanței variază în funcție de natura acesteia (bugetară, salarială, chirografară, etc.) și de existența sau inexistența unor garanții care însoțesc creanța.
De cele mai multe ori, creanțele garantate vor fi acoperite în integralitate sau într-o măsură determinantă, în timp ce creanțele chirografare vor avea cele mai mici șanse de îndestulare.
Există chiar situații în care creditorii se vad puși în situația de a nu putea recupera nimic din creanța avută împotriva debitorului.
Planul de reorganizare
După deschiderea procedurii de insolvență nu se mai pot face plăți către creditorii cu creanțe anterioare momentului intrării în insolvență.
Aceste creanțe vor fi înscrise la masa credală și vor fi plătite conform planului de reorganizare.
Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu un program de plăți. Programul de plăți reprezintă un calendar cu perioadele în care se vor face plăți către creditorii înscriși la masa credală, precum și cu cuantumul sumelor care vor fi plătite.
De menționat este că durata planului de reorganizare se poate întinde până la 5 ani.
În situația în care nu se respectă planul de reorganizare și programul de plăți, atunci creditorii interesați pot solicita instanței deschiderea procedurii de faliment față de debitor.
Lichidarea activelor
O altă modalitate de recuperare a creanțelor deținute împotriva unei companii aflate sub incidența Legii nr. 85/2014 este prin vânzarea sau lichidarea tuturor activelor sale.
Dacă debitorul intrat în insolvență nu depune plan de reorganizare sau dacă planul de reorganizare eșuează, atunci se va trecere de la procedura de insolvență la procedura de faliment și la lichidarea tuturor activelor.
Activele societății debitoarea vor fi valorificare prin licitație publică sau prin orice altă modalitate aprobată de către creditori, iar sume obținute din valorificare pot fi folosite pentru stingerea creanțelor creditorilor.
Atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență
În situația în care, după lichidarea tuturor activelor debitorului, nu s-au putut acoperi în totalitate creanțele înscrise la masa credală, atunci pasivul neacoperit se va putea imputa persoanelor culpabile de insolvența debitorului.
Dispozițiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 reglementează anumite situații particulare în care o parte sau întreg pasivul debitorului să fie suportat de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societății, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului.
Atragerea răspunderii acestor persoane se face în baza unei hotărâri judecătorești pronunțate de către instanța de judecată, la cererea practicianului în insolvență ori a creditorilor.
Practic în baza hotărârii de admitere a cererii de atragere a răspunderii personale, creditorii se pot îndrepta pentru recuperarea creanțelor deținute față de debitor împotriva persoanelor culpabile de starea de insolvență a acestuia din urmă.
Un avocat specializat în cazuri de insolvență și faliment va efectua o analiză globală și detaliată a situației dumneavoastră și poate prezenta un plan concret de etape și proceduri pe care ar trebui să le parcurgeți pentru a vă spori șansele de recuperare a creanțelor deținute împotriva unui debitor intrat în insolvență.
