Senatul a adoptat miercuri, 26 august, în calitate de for decizional, noua Lege a integrității, după reexaminarea prevederilor în urma deciziilor Curții Constituționale. Proiectul a trecut cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, iar următorul pas este trimiterea documentului la președintele Nicușor Dan.
Una dintre cele mai controversate prevederi a rămas în textul adoptat. Este vorba despre așa-numitul „amendament Fritz”, care poate duce la încetarea mandatului unor aleși locali cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.
USR a votat împotriva proiectului
Legea a scos din nou la iveală diferențele dintre partidele parlamentare. Senatorii USR au votat împotrivă, în timp ce proiectul a beneficiat de sprijin suficient pentru a trece de camera decizională.
Și la Camera Deputaților, unde proiectul fusese votat luni, USR s-a opus. Forma adoptată acolo primise susținerea deputaților PSD, PNL și UDMR.
Dominic Fritz a criticat dur menținerea amendamentului și susține că prevederea are o miză politică directă. Liderul USR avertizează inclusiv că forma legii ar putea pune în pericol banii europeni pe care România încearcă să îi deblocheze prin îndeplinirea jalonului din PNRR.
Ce prevede „amendamentul Fritz”
Prevederea controversată stabilește încetarea mandatului în termen de 30 de zile pentru aleșii aflați în situațiile prevăzute de lege, atunci când există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.
Amendamentul îl poate afecta direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, care a pierdut definitiv, în iunie, procesul cu Agenția Națională de Integritate.
Curtea Constituțională a decis pe 17 august că această prevedere este constituțională. În motivarea publicată ulterior, CCR a explicat că măsura nu reprezintă o sancțiune aplicată retroactiv pentru o faptă din trecut, ci privește efectele unei situații juridice care continuă să afecteze integritatea mandatului exercitat.
Alte prevederi au fost schimbate după intervenția CCR
Reexaminarea legii a produs și modificări. Noul cadru introduce o fișă publică privind interesele financiare, în care informațiile sunt prezentate prin praguri valorice, în locul publicării unor date detaliate precum adrese, suprafețe sau valori exacte.
Totodată, a fost eliminată obligația depunerii declarațiilor de către soți și parteneri, după obiecțiile de constituționalitate formulate anterior.
Nicușor Dan are acum decizia
După votul final din Senat, proiectul pleacă spre Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan poate promulga legea, caz în care aceasta va putea intra în vigoare, sau poate folosi căile constituționale pe care le mai are la dispoziție, inclusiv solicitarea unei noi reexaminări parlamentare, în condițiile legii.
Șeful statului și-a exprimat anterior rezervele față de unele prevederi și a sesizat Curtea Constituțională. După decizia CCR, Nicușor Dan a transmis că așteaptă motivarea judecătorilor înainte de a stabili ce va face mai departe.
În joc sunt aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR
Presiunea asupra Parlamentului și a Președinției este amplificată de miza financiară. Reforma legislației privind integritatea reprezintă un jalon din PNRR, iar de îndeplinirea sa depinde deblocarea unei sume estimate la aproximativ 770 de milioane de euro.
Ilie Bolojan a susținut chiar înaintea votului că legea ar trebui adoptată inclusiv în forma care conține controversatul amendament, argumentând că România nu își poate permite să piardă acești bani. El a afirmat însă că prevederea referitoare la Fritz ar trebui corectată ulterior.
După votul de miercuri, Parlamentul și-a încheiat practic partea din actuala etapă a procedurii. Atenția se mută acum la Palatul Cotroceni, unde Nicușor Dan trebuie să decidă ce va face cu legea care poate avea consecințe directe asupra mandatului primarului Timișoarei și care este legată, în același timp, de sute de milioane de euro din fondurile europene.
