Un număr mare de tineri din România ajung într-o perioadă a vieții în care nu au nici un loc de muncă și nici nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională. Cele mai recente date prezentate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că fenomenul este mult mai răspândit în România decât în multe dintre statele analizate.
În 2025, 23% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se încadrau în categoria NEET – termen folosit pentru persoanele care nu sunt angajate și nu participă la educație sau formare profesională. Media OCDE pentru aceeași categorie de vârstă era de 14%.
Aproape unul din patru tineri de 18–24 de ani se află în această situație
Diferența dintre România și media internațională este importantă. Practic, aproape unul din patru tineri români cu vârste între 18 și 24 de ani se afla în 2025 în afara sistemului educațional și a pieței muncii.
Categoria NEET nu trebuie confundată însă pur și simplu cu șomerii. Indicatorul include persoanele care nu sunt ocupate și care, în același timp, nu urmează cursuri, studii sau alte forme de pregătire. Tocmai această combinație este urmărită deoarece perioadele lungi petrecute în afara ambelor sisteme pot îngreuna ulterior integrarea profesională.
Datele Eurostat confirmă că problema este una importantă și atunci când este analizată o categorie mai largă de vârstă. În 2025, 19,2% dintre tinerii români de 15–29 de ani erau NEET, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. Media UE era de 11%.
România are puțini adulți cu studii universitare
Raportul OCDE evidențiază și diferențe importante în ceea ce privește nivelul de educație.
La nivelul statelor OCDE, 43% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani aveau studii universitare în 2025. În România, proporția era de numai 19%.
În schimb, 56% dintre adulții români aveau drept cel mai înalt nivel de educație studiile liceale sau postliceale.
Datele indică și o schimbare între generații în privința educației profesionale. Dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani, 59% aveau o calificare maximă corespunzătoare învățământului liceal cu orientare profesională. În grupa 25–34 de ani, procentul scade la 45%.
Studiile superioare sunt asociate cu un șomaj mai redus
În cazul tinerilor români cu studii superioare, datele privind șomajul au evoluat favorabil în ultimul deceniu. Rata a coborât de la 6% în 2015 la 3% în 2025.
Pentru comparație, media OCDE în rândul persoanelor cu studii superioare a scăzut în aceeași perioadă de la 7% la 5%.
Nivelul studiilor se reflectă și în venituri. Potrivit datelor prezentate în raport, angajații români care au absolvit un liceu teoretic câștigă, în medie, cu 11% mai puțin decât media națională. Diferența este de 8% pentru cei cu studii vocaționale și ajunge la 18% în cazul persoanelor care nu au o calificare liceală.
Aceste cifre nu înseamnă că diploma garantează automat un loc de muncă bine plătit, dar arată diferențe statistice importante între nivelurile de educație și situația pe piața muncii.
Munca de acasă rămâne mult mai puțin răspândită în România
Raportul scoate la iveală și o diferență majoră în privința posibilității de a lucra de acasă.
În România, doar 10% dintre angajații cu studii superioare lucrează de acasă, fie ocazional, fie în mod regulat. Pentru cei cu studii liceale sau postliceale, procentul scade la numai 2%.
Diferența față de media OCDE este considerabilă. În statele analizate, în medie, 42% dintre salariații cu studii superioare beneficiază de posibilitatea de a lucra de acasă, iar procentul este de 18% pentru cei cu studii liceale sau postliceale.
Problema nu îi afectează în aceeași măsură pe toți tinerii
Datele europene arată că riscul de a ajunge în categoria NEET crește odată cu vârsta în interiorul intervalului analizat. La nivelul Uniunii Europene, în 2025, doar 5,3% dintre tinerii de 15–19 ani se aflau în această situație.
Procentul urca însă la 12,8% pentru grupa 20–24 de ani și la 14,7% pentru tinerii de 25–29 de ani.
România se află la capătul superior al clasamentului european. Cu o rată NEET de 19,2% pentru grupa 15–29 de ani, țara noastră era urmată în 2025 de Bulgaria, cu 13,8%, și Grecia, cu 13,6%. La polul opus se aflau Țările de Jos, unde procentul era de numai 5,3%, Suedia, cu 5,9%, și Slovenia, cu 7,6%.
Situația este cu atât mai relevantă cu cât Uniunea Europeană și-a stabilit drept obiectiv reducerea ratei NEET în rândul tinerilor la 9% până în 2030. Media UE a coborât deja de la 15,2% în 2015 la 11% în 2025, însă România rămâne la o distanță considerabilă față de această țintă.
Sursa foto + text: libertatea.ro
