PSD a reușit să domine scena politică la ultimele alegeri, trimițând un semnal puternic competitorilor săi, datorită susținerii solide obținute în teritoriu, uneori depășind 100.000 de voturi în anumite județe, în timp ce adversarii lor au obținut rezultate mult mai slabe. De asemenea, PSD a câștigat detașat competiția pentru primari, înregistrând victorii categorice în unele județe, unde a surclasat fără dificultate PNL.
La capitolul vot politic, PSD a obținut cea mai mare susținere în județul Dolj, acumulând 150.759 de voturi, potrivit platformei rezultatevot.ro a Code for Romania, ceea ce reprezintă un procent de 54,8%. Filiala condusă de Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu se dovedește a fi cea mai performantă organizație locală a PSD.
Pragul de 100.000 de voturi a fost depășit și în județele: Dâmbovița (134.462 de voturi – 58,92%), Olt (120.062 de voturi – 58,59%), Argeș (119.576 de voturi – 45,13%), Suceava (119.402 voturi – 41,61%), Galați (117.864 de voturi – 55,52%) și Buzău (104.192 de voturi – 54,8%).
În cazul PNL, numărul filialelor care au depășit pragul de 100.000 de voturi este considerabil mai mic. Cea mai performantă filială este cea din Bihor, care a obținut 137.176 de voturi la alegerile pentru Consiliul Județean, reprezentând 50,85%. Un aspect paradoxal este că lista de la alegerile europarlamentare, formată din alianța PSD-PNL, a fost sancționată, primind doar 122.958 de voturi. Filiala din Bihor este condusă de Ilie Bolojan, unul dintre cei mai influenți lideri locali, care în ultimii ani s-a ținut departe de jocurile politice de la nivel central.
Celelalte două filiale care au depășit pragul de 100.000 de voturi la votul politic sunt Iași (109.523 de voturi – 34,72%), unde liberalii au recâștigat atât Consiliul Județean, cât și primăria, Suceava (106.499 de voturi – 37,11%), unde Gheorghe Flutur a pierdut însă președinția Consiliului Județean, și Constanța (104.970 de voturi – 36,37%).
Principalele forțe din opoziție au obținut rezultate mult mai modeste la votul politic. Un bazin important pentru Alianța Dreapta Unită (formată din USR, PMP și Forța Dreptei la alegeri) a fost județul Timiș (75.848 de voturi – 25,84%), urmat de Brașov (55.830 de voturi – 22,79%), Iași (44.678 de voturi – 14,16%) și Ilfov (41.158 de voturi – 18,57%).
Județele în care AUR a obținut un număr semnificativ de voturi au fost Constanța (45.635 de voturi), Prahova (40.164 de voturi), Iași (35.760 de voturi), Timiș (34.011 voturi) și Cluj (31.170 de voturi), acoperind astfel județe din toate regiunile țării.
În ceea ce privește primarii, Partidul Social Democrat a ieșit marele câștigător. PNL a reușit să depășească PSD la numărul de primari doar în județele Alba, Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Giurgiu, Iași, Neamț, Prahova, Sălaj și Sibiu. În schimb, PSD a obținut cele mai multe mandate de primari în județe precum Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Constanța (unde a câștigat la limită), Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Olt, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. UDMR a dominat la numărul de primari în județele Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare.
În județele Ilfov și Timiș, unde au existat și liste comune, situațiile sunt mai complexe. În Ilfov, PNL a câștigat 23 de primari aleși pe listele proprii, dar alți 11 au fost aleși pe formula comună PSD-PNL, iar 5 pe listele PSD. În 2020, PNL avea 31 de primari, iar PSD doar 7. În Timiș, conform rezultatelor alegerilor, PSD va avea 43 de primari, iar alți 9 au fost aleși pe lista comună PNL-PSD, în timp ce PNL va avea 38 de primari. Și aici, PNL a pierdut teren, având în vedere că în 2020 deținea 47 de primari, iar PSD 40.
Așadar, din punct de vedere aritmetic, PSD a obținut primul loc la numărul de primari în 25 de județe, PNL în 12 județe, iar UDMR în patru județe. Cu toate acestea, esențiale sunt nuanțele și schimbările la nivel de primari comparativ cu 2020. Liberalii se confruntă cu mari provocări în numeroase județe. De exemplu, în județul Vâlcea, PSD va avea din toamnă 55 din cei 89 de primari, o creștere semnificativă față de cei 36 de primari aleși în 2020, în timp ce PNL a scăzut de la 47 la 32 de primari. În Teleorman, PSD va deține 66 de primari din 97, inclusiv toți primarii de municipii realeși în Alexandria, Roșiori de Vede și Turnu Măgurele, o creștere față de cei 49 de primari din 2020. În schimb, PNL va avea 28 de edili după preluarea noilor mandate, față de 47 în urmă cu patru ani. Într-un județ mare precum Suceava, diferențele sunt de asemenea semnificative. După alegeri, PSD va începe noile mandate cu 61 de primari, comparativ cu 48 în 2020. În județul considerat anterior fieful lui Gheorghe Flutur, care acum a fost învins de mai tânărul Gheorghe Șoldan, PNL a pierdut patru primării, ajungând la 49, inclusiv municipiul Suceava.
În Mehedinți, PSD a câștigat 9 mandate noi de primar, ajungând la un total de 50, în timp ce PNL a rămas cu 16 edili, în scădere față de cei 20 din 2020. În Ialomița, PSD va începe noile mandate cu 54 de primari, cu 16 mai mulți decât în 2020, în timp ce PNL a pierdut cinci primari. În județul Hunedoara, PSD a adăugat zece primari noi, ajungând la 43, pe fondul pierderii de către PNL a câtorva primari, inclusiv a municipiului Deva. În Dolj, tandemul Manda-Vasilescu a reușit să adauge zece primari noi, ceea ce a dus numărul total la 88 de edili. Astfel, PSD controlează 88 din cele 111 primării, inclusiv cele din municipiile Craiova, Calafat și Băilești. În schimb, PNL are acum 23 de primari, față de 30 acum patru ani.
O schimbare semnificativă s-a produs și în județul Caraș-Severin, unde PSD a ajuns la 50 de primari, în creștere față de cei 35 obținuți după alegerile din 27 septembrie 2020, în timp ce PNL a scăzut la 24 de primari, comparativ cu cei 32 anteriori. O creștere de 14 primari a fost înregistrată și în județul Botoșani, unde PSD a ajuns la 57 de edili, față de 43 acum patru ani, în timp ce PNL a scăzut la 16 edili, față de 28 de primari anteriori. Județul Galați a fost unul dintre cele mai slabe pentru PNL atât în ceea ce privește procentul obținut, cât și numărul de mandate. PNL a rămas cu 12 mandate de primar, după ce în 2020 avea 17, în timp ce PSD a crescut de la 43 la 52 de mandate.
Victorii liberale: unele cu pierderi, altele cu câștiguri consistente
Liberalii au pierdut din numărul de primari chiar și în județul Sibiu, unde în perioada 2024-2028 vor avea doar 33 de edili, comparativ cu 43 în 2020, în timp ce PSD a crescut de la 15 la 22 de primari. Pierderi s-au înregistrat și în fiefuri tradiționale precum Alba, Cluj sau Brașov, deși în acest ultim județ PNL a recâștigat cel mai important municipiu. În Alba, deși PNL a recâștigat Alba Iulia, numărul primarilor a scăzut la 56, față de 60 în 2020, în timp ce PSD și-a dublat numărul de primari, de la 8 la 16. În Cluj, PNL și-a menținut cei 51 de primari, dar PSD a crescut de la 11 la 17 edili. În Brașov, PSD a ajuns la 23 de primari după preluarea noilor mandate, față de 15 anteriori.
Pe de altă parte, printre câștigurile aritmetice ale PNL se numără județul Neamț, unde numărul de primari a crescut la 45, față de 39 anterior, dar mai ales județul Giurgiu, unde organizația condusă de Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) a înregistrat un salt semnificativ. PNL are acum 44 de primari în Giurgiu pentru mandatul 2024-2028, cu zece mai mulți față de acum patru ani, în timp ce PSD are doar nouă. PNL a obținut rezultate mai bune și în județul Argeș, adăugând cinci edili, ajungând la 29 de primari, filială de care se ocupă Alina Gorghiu. De asemenea, PNL a înregistrat o creștere într-o circumscripție mică, cum este Brăila, unde a ajuns la 20 de primari, cu șapte în plus. Per ansamblu, conform rezultatelor finale, 1.677 de primari au fost aleși pe listele PSD, 1.132 de primari pe listele PNL, 29 pe formula „Alianța Electorală PSD-PNL”, cinci pe colaborarea PSD-PUSL și unul pe alianța electorală PSD-Pro România.
