Toate inițiativele postdecembriste de reorganizare administrativ-teritorială a României au rămas blocate în stadiul de proiect, din diverse motive, precum căderi de guvern, destrămări ale coalițiilor sau negocieri eșuate. Subiectul revine acum pe agenda publică prin inițiativa Guvernului Ciolacu, dar obstacolele rămân numeroase.
Un proiect lansat unilateral de PSD
Fără a consulta partenerii de guvernare, PSD a anunțat recent intenția de a iniția o reorganizare administrativ-teritorială. Proiectul va începe cu o comisie de partid, care va include reprezentanți ai structurilor asociative, precum Asociația Municipiilor din România (AMR), Asociația Orașelor din România (AOR) și Asociația Comunelor din România (ACR), alături de șefi ai comisiilor de administrație din Parlament.
Paradoxal, deși reorganizarea necesită un demers larg, transpartinic, PSD și-a asumat singur paternitatea inițiativei. Totuși, PNL și UDMR au anunțat că vor desemna reprezentanți pentru a asigura o abordare serioasă a proiectului, mai ales având în vedere eșecurile anterioare.
Eșecurile anterioare ale reorganizării
Încercările din trecut au fost marcate de controverse și blocaje. Prima tentativă semnificativă, în perioada guvernării Boc (2011-2012), a vizat reducerea numărului de județe la opt, conform propunerii PDL. În schimb, UDMR susținea crearea a 16 regiuni, inclusiv una care să includă județele Covasna, Harghita și Mureș. Divergențele din coaliție și demiterea Guvernului Boc au pus capăt proiectului.
A doua încercare, în 2013, a fost inițiată de o comisie parlamentară condusă de Crin Antonescu, care propunea introducerea regiunilor administrative. Proiectul s-a blocat odată cu destrămarea Uniunii Social-Liberale și retragerea lui Antonescu de la conducerea comisiei.
Principalele obstacole ale reorganizării
- Referendumuri locale în cascadă: Orice modificare a limitelor unităților administrativ-teritoriale (UAT) necesită consultarea cetățenilor prin referendumuri locale, conform Codului Administrativ. Această prevedere complică procesul, necesitând mii de referendumuri simultane.
- Rezistența politică locală: Reorganizarea ar însemna reducerea numărului de primari, viceprimari și consilieri locali, ceea ce ar diminua influența politică locală a partidelor. Liderii locali, pilonii tradiționali ai PSD și PNL, sunt reticenți în a ceda puterea.
- Structura etnică diversificată: În județele cu populație majoritar maghiară, precum Harghita și Covasna, reorganizarea trebuie să țină cont de identitatea regională, ceea ce complică negocierile politice.
- Lipsa studiilor de impact: Guvernul și partidele nu au realizat până acum analize detaliate care să evalueze impactul economic, social și administrativ al unei asemenea reforme. Fără astfel de studii, deciziile riscă să fie incomplete sau ineficiente.
Perspective și calendar estimativ
Potrivit surselor, discuțiile serioase despre reorganizare nu vor începe înainte de septembrie 2025. Dezbaterile sunt așteptate să dureze luni întregi, iar succesul proiectului depinde de consensul politic, de amendarea legislației și de depășirea rezistenței locale.
Concluzie
Reorganizarea administrativ-teritorială a României rămâne un subiect complex și sensibil, cu potențial de a genera schimbări profunde. Totuși, fără o abordare inclusivă, sprijin transpartinic și studii solide, proiectul riscă să rămână, din nou, doar o promisiune pe hârtie.
Sursa foto + text: Cancan.ro
