Spre finalul anului se concentrează toate speranțele României privind aderarea completă la spațiul Schengen, însă acest obiectiv rămâne incert în contextul noilor provocări. Recent, Ungaria, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, a extins regimul special de vize la opt țări, inclusiv Rusia și Belarus, provocând indignarea liderilor europeni. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a cerut clarificări din partea Budapestei, însă răspunsurile au întârziat. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat că această măsură nu reprezintă o amenințare pentru securitatea spațiului Schengen.
Ministrul ungar de Externe a acuzat recent că afirmațiile legate de amenințările la adresa securității Schengen sunt doar minciuni răspândite de colegii nord-europeni și baltici, pe care i-a acuzat de o abordare pro-război. În acest context tensionat, România rămâne cu speranțele îndreptate spre sfârșitul anului pentru o aderare completă la spațiul Schengen, însă obiectivul este încă sub semnul întrebării. Ungaria, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, a extins recent regimul special de vize la opt țări, inclusiv Rusia și Belarus, ceea ce a stârnit indignarea liderilor europeni.
Această decizie a atras atenția Comisiei Europene, care a solicitat explicații urgente din partea Budapestei. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, i-a trimis o scrisoare premierului Viktor Orban, subliniind riscurile de securitate, în special legate de spionajul rus. Cu toate acestea, Ungaria nu a oferit un răspuns în termenul stabilit, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a insistat că includerea cetățenilor ruși și belaruși în Programul Cardului Național nu reprezintă o amenințare, susținând că aceștia sunt verificați înainte de a intra în Ungaria.
În ciuda acestei asigurări, tensiunile din cadrul Uniunii Europene rămân ridicate, iar unii lideri europeni, inclusiv europarlamentari, au cerut excluderea Ungariei din spațiul Schengen. Aceasta este o problemă care ar putea afecta și România, având în vedere că Ungaria promisese să sprijine aderarea completă a României la Schengen, inclusiv prin plasarea acestui subiect pe agenda Consiliului UE. Premierul Viktor Orban a reafirmat angajamentul său în cadrul unei vizite recente la București, unde a discutat cu prim-ministrul Marcel Ciolacu despre integrarea României în Schengen.
Ultimele luni din an ar putea aduce o fereastră de oportunitate pentru România, în special dacă Austria își va reconsidera poziția după alegerile din septembrie. Cu toate acestea, Partidul Libertății din Austria, o formațiune de extremă-dreaptă, este favorizat în sondaje, ceea ce ar putea complica lucrurile pentru România. În acest context, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a subliniat riscurile pe care le aduce decizia Ungariei asupra obiectivului României de a intra în Schengen. Negrescu a declarat că, deși Ungaria a oferit garanții suplimentare că problema cetățenilor ruși și belaruși nu va afecta securitatea Schengen, această situație tensionată ar putea avea consecințe nedorite asupra procesului de aderare al României.
România și Bulgaria au făcut deja un pas important către integrarea completă în Schengen la sfârșitul lunii martie, când au eliminat controalele documentelor de călătorie pentru pasagerii care călătoresc pe cale aeriană sau maritimă din și către statele Schengen. Cu toate acestea, până la finalizarea completă a integrării, sunt necesare eforturi diplomatice intense pentru a depăși obstacolele actuale și pentru a asigura sprijinul necesar din partea tuturor statelor membre ale UE.
